The SmurtAss Blog

Archive for the ‘ROMANIAN posts’ Category

Prima tigara. Soarele apune.

Am fost dupa tigari si paine cu bicicleta, drumul a fost destul de departe cat sa-mi aduc aminte de vremuri cand eram eu toata ziulica pe afara. Am realizat ca noi/eu nu mai impartasim lucrurile marunte care ne impresioneaza. Cand stateam la bloc, apusul ne determina sa ne asezam pe bordura, sa mancam seminte ca niste porci, sa ne dam mari cu ce avem in casa, sau sa inventam povesti, acum apusul doar imi aduce aminte de vremurile bune. Imi este dor sa mai am cu cine impartasi sentimentul “apusului” lucrurile marunte, ce-i drept atunci eram mici, acum sunt alte vremuri, alte sentimente, alte placeri, aparent mai… importante sa zic asa, dar nu sunt sigura ca ele chiar sunt importante sau o pasiune care provine din eu stiu ce frica. Un coleg mi-a zis ca “probleme ne definesc”. Pentru mine a fost ca o revelatie. Sunt total de acord. Avem o gramada de probleme, dar eu v-as sugera sa uitati de ele si sa incercati sa va agatati de lucurile marunte care va fac sa zambesc. Macar pentru un moment, macar la apus sa stati pe o bordura, sau o banca si sa simti linistea apusului. Sper sa faceti asta macar o data. Nu este doar romantic, este sfarsitul zilei cand te poti alatura prietenilor cand poti trage aer in piept ca a mai trecut o zi. Oh well astfel fiind spuse, have a good one guys 🙂

Advertisements

Haleluia for your bird Tzuchi :))

Eu acum lucru la doua proiecte si ma gandesc la al treilea. Sincer, nu ma deranjeaza catusi de putin sa lucru pana mor de somn, problema ii ca… ei bine o sa va zic. E scurta dar sper sa intelegeti esenta.

M-a rugat azi o colega sa o ajut la un mic proiect deoarece ea nu era multumita. Am incercat sa-i dau idei. Desigur nu i-au convenit si mi-a zis “dar eu asa vreau”. In acel moment mi-am adus aminte cu ce fel de clienti voi avea eu de-a face. Nu este gresit sa zici “dar eu asa vreau”… nu este gresit sa vrei… dar compromisuri tot trebuie sa se faca, si asa am inceput eu sa-i tin un mic discurs (ceva asemanator cu ce am scris eu pe blog acum ceva luni in urma) ei bine dupa ce a tipat cineva “Chris taci” si dupa ce am observat ca nu am scos “asa vreau” -ul nejustificat din gura ei… am renuntat si m-am dus la tigara.

Ideea in povestioara asta boring ii ca… scoala imi f*te mie creativitatea. La ora actuala ma simt incapabila sa cac o idee care sa-mi placa (in ambele lumi) care sa aibe sens (i’m working on it it though). De nu stiu cate ori cei care s-au dus, colegi, cu proiecte negandite, fara substanta si cu “asa vreau”-ul lor in brate, au fost laudati de profi… si mai si luau note bune. Eu sunt genul ala de persoana care vrea sa faca ceva substantial, sa ramana , macar in sufletul meu. De fiecare data am incercat sa-mi sustin ideea inainte sa-mi spuna proful ca nu e bine, mai ales cand el ma lua cu stasuri care daca vrei le poti lua linistit din carte. Repetitia este mama invataturii. Ei bine… de ce cacat sa invat ceva din care nu dau examen si care oricum daca o sa am nevoie, ma uit in carte. Fiecare are stilul lui de a invata, de a sorta informatia. Ei bine asta ii al meu. Si ar face bine sa inteleaga ca nu-mi foloseste sa-mi spuna ceva ce exista in carte… sa ma lase sa-mi sustin proiectul inainte de a-si da el cu parerea  si sa lucreze cu ideile mele… ca doar asta ii baza defapt in arhitectura… apoi vin stasurile.

In fine. I get you Tzuchi. Sunt si eu satula, frustrata si stiu ca tot ce pot face acum ii sa am rabdare… sa-mi trec toate examenele (cat de cat) si proiectele, sa treaca anii de faculta sa-mi iau diploma si apoi sa sper ca o sa-mi pot dezvolta imaginatia dupa. Din practica o sa invat mai multe si ma bazez pe asta.

Eu simt ca pot. Eu stiu ca pot. Mi-e frica… dar face parte din plan :))

So… astfel spuse… have a good one 😉

Ce am mai făcut eu și Chrys în ultimul timp? Pe blog oricum nu am mai scris niciuna dintre noi…pe SL eu nu prea mai stau… În caz că nu știați suntem studente amandouă. Ea la facultate, eu la master. Amandouă suntem îngropate în proiecte și examene.

Tot timpul am fost stresată în sesiune, nedormită și la capătul puterilor. Dar primul meu an de master parcă mă aduce la capătul răbdărilor. Așa că într-o clipă de disperare am hotărât să-mi revărs frustrările pe blogul meu. Știu știu…sună jalnic, dar aveți puțintică răbdare și poate plângerile mele or să aibă sens pentru cineva. Oricum modul acesta de a-mi inhiba nemulțumirile probabil o să mă țină de la rănirea cuiva de la școală dacă ar fi să ajung la momentul picăturii care umple paharul (glumesc…sau nu!). Deci toate relele spre bine.

Îmi amintește cineva și mie de ce fac eu master? Bine, lăsați teoria cu “facultățile au trecut pe sistemul bologna, ai nevoie de master ca să fii inginer cu drept de semnătură” bla bla… Serios, auzeam povești mai bune când eram mai mică.  Oricum dacă termini facultatea o să fii angajat sub nivelul specializării tale. Nu cred că masterul o să facă vreun miracol. Adică am unii colegi care după facultate au găsit de lucru în domeniu…să tragă la roabă. Da, chiar vorbesc serios. Bine, ăsta e cam cel mai rău lucru care se poate întâmpla, dar se poate. Poate în vreo 10 ani de zile o să avem nevoie de diploma noastră de master. Poate.

Acum o voce din capul meu îmi spune “Elena, dar tu nu o să lucrezi în țară, tu o să pleci curând (pentru că trebuie)”. Oare dă cineva din afară doi bani pe diploma noastră de master? Poate pe cea de facultate, dar master? (da, plec în altă țară din UE) Eu știu deja că ce “învățăm” noi la master e aproape egal cu zero, oare cei din străinătate ce părere au? Totuși încă am speranțe. Oricum nu pot să mă pronunț până nu ajung acolo.

E cineva pe aici care chiar crede că după ce faci facultate e util să faci și un master? În momentul ăsta eu nu văd decât “gri…gri…negru…beznă…gri…aia e o pată de alb?! No way! A nu, stai…a făcut ceva o pasăre pe facultate. Și mai zice lumea că păsările sunt proaste”.

Baftă în sesiune pt cine se simte!

Ati incercat vreodata sa nu mai pronuntati anumite cuvinte? nici macar in gand?! gen.. “vreau”, “imi doresc”, “visez la”. Eu am incercat si nu am rezistat nici o ora… apoi am stat si m-am gandit, de ce sa renunt? mai bine as scrie toate dorintele pe foaie… absolut toate… de la cea mai mica la cea mai mare. Asa ca va provoc!

Sa o luam asa… daca ati prinde pestisorul de aur… care ar fi cea mai mare dorinta a voastra?

p.s. : Poate daca le scrieti in anonimat, se vor implini 🙂

Si daca tot va cer sa-mi scrieti dorintele.. nu mi se pare decat corect sa le scriu si eu pe ale mele…  nu-s in ordine, ci cum mi-au trecut mie prin minte.

1. Vreau o oaie

2. Vreau un cutzu

3. Ca sa primesc cutzu trebuie sa termin facutatea… Vreau sa termin facultatea

4. Vreau sa nu-mi mai pierd sosetele

5. Vreau sa tin minte

6. Vreau sa invat sa accept

7. Vreau sa ajung o arhitecta buna

8.Vreau sa-mi dedic mai mult timp mie

9. Vreau sa nu-mi mai fie lene

10. Vreau sa va citesc dorintele 🙂

(5 shot-uri)

As vrea sa va impartasesc o mica parte din copilaria mea minunata. Nu-mi amintesc sa fi plans sau sa fi fost suparata, imi aduc aminte cat de mult radeam, cat de energica si plina de viata ma simteam, cat de mult iubeam sa descopar lucrurile din jurul meu si cat mult iubeam oamenii.

Camera mea era mica, 3.5/3m cu o fereastra spre EST tot timpul luminata, cu multe jucarii si multe lucruri confectionate de tatal meu. Tata mi-a facut primul pat mare de o persoana, prima biblioteca, primul birou, primul dulap. Poate de asta acum prefer sa construiesc decat sa cumpar. Ideea ii ca aveam o camera cu personalitate, tot timpul plina cu jucarii imprastiate peste tot: masina de cusut, creioane, tempera, aquarele, pensule, carti de colorat, aveam 15 iepurasi de toate marimile, un vaporas cu motor, facut cot la cot cu tatal meu, cu care ma jucam de fiecare data (cu vaporasul) cand faceam baie :)), un orasel facut din hartie, etc .

Dupa cum v-am spus mai sus, majoritatea lucrurilor din camera mea erau hand-made. Ei bine, chiar si casetofonul. Imi aduc aminte cum arata, nu-l mai am ca sa vi-l fotografiez (LOL) dar va pot spune ca a fost facut pe bucati si fara carcasa. Casetele nu stiu cand le-am primit, nu stiu cum am inceput sa le ascult, dar stiu ca le ascultam non stop. Nu aveam grija de carcasele casetelor cu piese radiofonice, deci nu stiam cum se numesc, cine le povesteste sau cine le-a scris (oricum eram prea mica). De obicei le ascultam cand nu se putea iesi afara sau inainte de culcare. Inca imi amintesc imaginile, ca niste scurt-metraje pe care le aveam cand le ascultam cu ochii deschisi pe intuneric. Imi amintesc ca intorceam caseta in somn pana dimineata fara sa-mi dau seama (nu stiu cat de sanatos era sa fac asta in somn, psihic ma refer :)) ) sau cand incercam sa joc rolurile personajelor cu prietenii afara.

Acestea sunt doar doua dintre radiofonicele mele preferate… prima mi-a ramas cel mai bine intiparita in minte, o sa va mai adaug cand o sa mai fac rost 🙂 Intre timp vi le recomand cu caldura si daca vreti sa-mi povestiti despre momentele voastre preferate din copilarie… Va astept 🙂

http://www.trilulilu.ro/RottenKid/e5798a8e9f460d

http://www.jocuricubarbie.info/povesti/bucle-de-aur.htm

Partea 1 aici.

Partea 2 aici.

Pasul 15. Pentru liniile de pe ou eu am vrut să am aceeași nuanță de galben pe care am folosit-o la pietricele. Dacă mă uit în SL în Edit la una dintre pietre, la tabul Texture și dau click pe Color  văd că valorile RGB sunt 255, 255, 0

Merg în Photoshop și cu un click pe unul din pătratele colorate de la baza coloanei de unelte din stânga, pot scrie valorile RGB.

Pasul 16. Aleg Line Tool în Photoshop ca să pot trasa liniile. Stabilesc o mărime de 4 pixeli și am grijă ca galbenul stabilit mai înainte să fie deasupra dintre cele două culori pe care le am setate. Dacă nu este, apăs pe săgeata cu doua capete poziționată lângă culori.

Mă uit în SL la oul meu și estimez cam în ce zonă doresc să apară liniile care să incadreze găurile din ou. Mă întorc în Photoshop și țin Shift apăsat, ceea ce face ca liniile pe care le trasez să fie drepte, dau un click lângă textură și cu Shiftul apăsat trag o linie până în celălalt capăt de textură. Liniile pot depăși marginea texturii, oricum în poza finală va apărea numai ce este desenat în textură. De asemenea, la fiecare linie trasată, vor apărea layere noi pentru fiecare linie, acestea fiind vectori (mai puțin în cazul în care lucrăm deja pe un layer de genul acesta). Mie îmi place să am vectorii pe layere diferite deci am selectat un layer normal când trasez un vector.

Folosiți-vă de Moove Tool și săgeți (sus, jos) dacă este necesar să ajustați poziția liniilor.

Pasul 17. Puteți readuce layerul verde la opacitatea 100% și mai puteți ascunde layerul de backgroung (textura de aliniament) pentru o imagine mai clară. Pe layerul verde – cu un Brush rotund, normal și cu radiera selectată din Tools încep să fac găuri rotunde de diferite mărimi pe lângă floricele și între cele două linii. Mă folosesc de tastele pentru acolade ”{[” și ”}]” ca să schimb dimensiune pensulei mai ușor.

Pasul 18. Acum voi testa cum arată găurile pe ou și în același timp voi uploada textura pentru interiorul oului în SL (interiorul nu are linii pictate). Deci ascund layerele cu cele două linii, țin Ctrl apăsat de la tastatură, apăs pe iconița cu layerul verde din lista cu layere (nu pe titlul layerului). Asta va selecta pixelii activi din layer, deci va lăsa toate formele transparente la o parte.

Merg în meniul de sus de la Photoshop, în Select – Save Selection – OK

În tabul cu Channels ar trebui să fi apărut un layer nou numit Alpha 1. Asta va ajuta să pot importa textura în SL cu tot cu transparență. Altfel tot ce e transparent ar apărea alb.

Dacă uploadați un layer care are transparență în SL, doar cu etapele pe care le-am parcurs până acum veți observa un efect numit ”white halo”, adică de jur împrejurul formelor transparente apar niște linii albe. În unele cazuri sunt mai puțin evidente dar în altele arată foarte urât. Ca să scăpați de acest efect trebuie să instalați un Plugin pentru Photoshop de la Flaming Pear, numit Solidify. Acesta îl găsiți aici. Mergeți în josul paginii până găsiți Free Plugins, downloadați. Eu din folderul acela am luat fișierele Solidify A-120.8bf, Solidify B-120.8bf și Solidify C-120.8bf și le-am copiat aici: C:\Program Files\Adobe\Adobe Photoshop CS5\Plug-ins\Filters. S-ar putea să fie nevoie să reporniți Photoshop. Salvați ce ați lucrat înainte, setările de bază pentru Save ar trebui să fie de ajuns ca să puteți să vă reluați proiectul.

Mergeți înapoi la tabul cu layere și apăsați Ctrl+D ca să renunțați la selecție (sau din meniu Select – deselect). Din lista cu layere, țineți Alt apăsat și trageți în jos de layerul verde. Asta va face o copie a layerului, iar noua copie ar trebui să fie sub cea originală. Cu noul layer selectat, mergeți în meniul de sus Filter – Flaming Pear – Solidify B

Acum sunteți gata să salvați textura. Mergeți în File – Save As. Alegeți formatul Targa și dați save. Alegeți să fie pe 32 bits/pixel.

Pasul 19. Aplicarea texturii în SL. Cam așa arata oul nostru după ce aplicăm textura pe care am facut-o și am importat-o în SL (vă sfătuiesc să bifați opțiunea de temporary texture pentru teste).

Când dați zoom și vă uitați prin găuri vedeți complet transparent în spate. Ca să ii dau un efect mai realist, am intrat în Edit la ou (oul nu este linked deci doar la ou, fără pietricele) și cu Shift apăsat am tras de săgeata albastră (Z) în sus ca să fac o copie a oului exact deasupra.  În tabul Object din meniu Edit, am bifat opțiunea Inside-out sub sculpt texture și am scăzut mărimea oului pe toate trei direcțiile cu 0.01 ca să fie puțin mai mic decât originalul.

Apoi mă uit la coordonata Z a primului ou și o copii în coordonatele celui de-al doilea, ca acela să fie exact în interiorul primului. Poza cu meniul edit pe oul din interiorul primului:

Mergeți în tabul Texture din Edit al oului din interior, la Color și alegeți o nuanță de gri.

Oul nostru în final:

Vă întoarceți în Photoshop și faceți modificările necesare pentru exterior 🙂 Eu am adăugat liniile și ceva efecte, dar pentru asta trebuie să apăsați Ctrl+Alt+Z până vă întoarceți la textura voastră dinainte să ii faceți un Alpha channel. Apoi îi faceți modificările și repetați ce am spus la pasul 18.

Prima parte o găsiți aici. Dați click pe pozele din tutorial ca să le vedeți mai mari!

Note: Orice greșeală faceți în Photoshop, apăsați Ctrl+Alt+Z, asta vă duce procesul cu un pas înapoi…Apăsați de câte ori este nevoie, dar numărul de pași cu care vă puteți întoarce înapoi este limitat. Mergeți la meniul de sus din Photoshop, Edit, Preferences, General, Performance, History states – acolo măriți numărul de pași undeva între 50-100. Dacă ați mers prea mult înapoi Ctrl+Shift+Z vă duce cu un pas înainte.

Pasul 6.   Deschideți textura de aliniament în Photoshop. Eu folosesc Photoshop CS5 Extend  Editon (Foarte folositor meniul 3D din el, mai ales pentru SL)

Pasul 7. Textura mea era de 1024×1024 pixeli deci vom lucra toată textura pe rezoluția asta. La sfârșit îi puteți schimba voi dimensiunea. Creați un nou layer.

Pasul 8. Pe layerul nou faceți puncte în locurile în care aveți pietricele pe ou (vă uitați în SL la oul vostru ca să vă dați seama unde vin). Eu am făcut asta cu un Brush simplu rotund cu dimensiunea de 25 pixeli. Dacă vreți sa fiți riguroși, să puneți bulinele EXACT acolo unde sunt în SL (maniacilor :P) și nu aveți stabilitate cu mouse-ul, faceți un layer nou pentru fiecare bulină, apăsți V de la tastaură pentru Moove Tool și apăsați tot de la tastaură pe săgețile sus, jos, stânga, dreapta pentru a muta layerul (în cazul nostru bulina) în direcția apăsată cu exact un pixel. Shift+o săgeată mută layerul cu 10 pixeli, dar nu e cazul nostru, era vorba de precizie aici.

Pasul 9. Faceți un layer nou, sub cel cu buline și colorați-l cu verde…sau ce vreți voi. Ordinea layerelor contează, pentru a vedea o formă deasupra celeilalte de exemplu. În tabul (lista) cu layerele voastre faceți click pe layere și tragețile cu mouse-ul în sus sau în jos pentru a le duce în poziția dorită. Colorarea unui layer gol se face cu layerul pe care vrem să lucrăm selectat (click simplu pe el în lista cu layere), alegeți Paint Bucket Tool din lista cu unelte din stânga și dați un click simplu pe layer…V-am zis că trebuie să aveți noțiuni de bază în PS, de acum nu mai descriu atât de detaliat… Adică o să incerc să mă abțin 😛

Pasul 10. Faceți rost de un brush în formă de floare…intrați pe google și tastați ”Free photoshop brushes” sau ”brusheezy”. Căutați pe site-uri, downloadați, despachetați (dacă e nevoie). Mergeți în Photoshop și faceți asta:

Căutați în PC fișierul cu pensule, încărcați-l, și la capătul listei cu pensule veți avea floricelele voastre.

Pasul 11. Creați un document nou, alb. Mărimea acestuia va fi aproximativ în funcție de mărimea pensulei, în cazul meu 128×128. Apăsați pe new layer și pe layerul nou, cu o pensulă în formă de floare, desenați o floricică :D.

Pasul 12. Cu o radieră de 50 pixeli am șters mijlocul florii (acolo unde ar urma să fie pietricelele pe ou). Apoi mergeți în meniul Edit – Define brush preset – OK

Pasul 13. Mergeți înapoi la documentul nostru principal și cu o radieră în forma pensulei pe care tocmai am definit-o, pe layerul verde, dați clickuri simple pentru a șterge în jurul bulinelor noastre, sub forma unor floricele. Modificați mărimea pensulei după dorință. Pentru a modifica mărimea pensulelor mai ușor, apăsați tastele încadrate cu roșu din poza de mai jos:

Textura noastră după ce am dat găuri în formă de floricele:

Pasul 14. Setați opacitatea layerului verde undeva la 50% pentru a vedea textura de aliniament. Puteți ascunde layerul cu bulinele negre (un click pe iconița în formă de ochi din fața layerului în lista cu layere).

Pfff, mă întind prea mult cu explicațiile și mă plictisesc aici, sper că nu v-am plictisit și pe voi la fel de tare 😛 Deci vă las să procesați informațiile și voi reveni cu tutorialul 3.


Archives

Flickr Photos

Advertisements